Pe urmele nemților din Basarabia

IMG_1056

Istoria și tradițiile sunt elementele cheie ale unui nou traseu turistic „Pe urmele nemților din Basarabia„Routes to the roots””. Realizat preponderent pentru piața germană, prezintă un interes deosebit și pentru pasionații de istorie sau de vinuri moldovenești bune.

În cadrul turului participanții vor cunoaște istoria etnicilor germani din Republica Moldova. Astfel, turiștii vor vizita localitățile care au fost în trecut colonii germane. Localități în care s-au păstrat urme ale nemților prin arhitectura satului și amenajarea localității, unele obiceiuri în construcție,  case și beciuri care și acum sunt utilizate de oameni.

În cadrul turului de prezentare a traseului am vizitat două dintre aceste localități – Marienfield  din Cimișlia și Pervomaisc din Căușeni. Două sate care se mândresc cu istoria lor și cu drag ne-au arătat urmele nemților care, cândva, au locuit pe aceste pământuri.

În Marienfield turiștii vor avea posibilitatea să admire câmpuri bine lucrate, peisaje de o frumusețe uimitoare care arată hărnicia acestui popor. Un alt element semnificativ este ospitalitatea sătenilor care ne-au întâmpinat conform tradițiilor cu pâine și sare. Tineri și bătrâni în haine naționale, dornici de a-și arăta satul și prezenta istoria.

IMG_1005Ghid al satului a fost Maria Tumac, profesoară de biologie și chimie. Femeia cu mare drag și însuflețire ne-a povestit despre nemții a căror urmași și azi vin în sat pentru a vedea unde au trăit bunicii sau străbunicii lor. Doamna Maria ne-a prezentat obiectivele care ar fi interesante pentru viitori turiști din Germania și și-a depănat propriile amintiri și a consătenilor despre perioada când localitatea era locuită de nemți.

Marienfield este și una din cele două localități care și-a păstrat denumirea din acele timpuri, în traducere satul s-ar numi Câmpiile Marianei. În sat găsim beciuri, fântâni și unele case construite în acele timpuri. Totodată, în cimitirul satului sunt mai multe pietre funerare. Iar mai nou în satele, fostele colonii germane, sunt și monumente instalate de descendenții coloniștilor germani, în memoria strămoșilor lor.

IMG_1018
Monumentul a fost instalat de membrii asociației nemților din Basarabia cu sediul la Sttutgart, în apropierea fostei biserici germane cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la fondarea localității Marienfeld.
IMG_1023
Organizarea site-ului
IMG_1039
Stradă din Marienfield
IMG_1050
Beci construit de nemți
IMG_1037
Element de decor al caselor în stilul nemților

IMG_1069

IMG_1096
Mulsul oilor

IMG_1109

În plus, în cadrul traseului turistic este inclusă și stâna de oi a familiei Pânzari. Un obiectiv în care se îmbină tradiția și ospitalitatea. Proprietarii Alexei și Larisa Pânzari ne-au întâmpinat într-un mod deosebit, au reînviat unele scene din viața cotidiană din trecut. În plus, însăși proprietarul și locuitorii au fost îmbrăcați în haine naționale. Iar turiștii au putut participa și admira activitatea zilnică a ciobenilor – tunsul și mulsul oilor. O degustare de brânzeturi și caș dulce, vin bun, prânz ciobănesc și voie bună. În plus, ansamblul local „Busuioc Moldovenesc” au povestit prin cântec și dans „Datina Ciobăniei”.

Satul merită vizitat, pentru oameni, pentru cultură, pentru tradiție …

IMG_1132A doua localitate pe care am vizitat-o este Pervomaisc din Căușeni. Denumirea dată pentru această localitate de nemți este Emental, dar a fost schimbată în perioada Uniunii Sovietice. Un sat multietnic cu tradiții frumoase. Aici am vizitat biserica sf. Dumitru care în trecut  a fost romano-catolică fondată de coloniștii germani din Emmental (astăzi s.Pervomaisc, r.Căușeni).  În prezent este biserică ortodoxă cu hramul Sf.Dumitru. Potrivit părintelui Mihail în biserică s-a mai păstrat și o statuie din timpul nemților.

Localnicii au pregătit un târg cu bucate tradiționale, legume proaspete și lucruri făcute hand-made. Personal mi-am luat săculețe cu levănțică pentru șifonier și unul aromat pentru cameră. În plus plantele au fost strânse de pe câmpurile satului.

De asemenea satul se poate mândri cu mai multe colective artistice, pentru noi au cântat două –unul de moldoveni, iar altul de bulgari. Turul s-a terminat la cimitirul satului unde s-au mai păstrat pietre funerare ale etnicilor germani care au locuit în localitatea Emmental.

 

IMG_1151

IMG_1145

Advertisements

Fermieri ce aplică tehnologii și tehnici prietenoase mediului

Atitudinea responsabilă față de mediu și grija pentru viitoarele generații sunt două dintre aspectele care m-au impresionat la doi agricultori din nordul țării. Igor Tcaci a investit în utilaj modern, iar Nicolai Kiktenco în sistem de irigare, ambii aplicând tehnologii prietenoase și durabile în activitatea sa agricolă.

IMG_0731
Igor Tcaci povestește despre livada de meri

Primul agricultor vizitat este Igor Tcaci din Hiliuți, Rîșcani. Bărbatul ne-a întâmpinat împreună cu colegii săi spunând că istoria de succes în domeniul agriculturii o trăiesc împreună.

A investit în tehnologia No-till din necesitate deoarece solurile din regiune sunt sărăcăcioase, predominând suprafețele lutoase – spune acesta.  Cu semănătoarea No-till prelucrează astăzi 300 hectare de grâu și 50 hectare de orz.  Agricultorul își amintește că utilizând utilajele obișnuite nu avea  productivitate, întârzia cu termenii lucrărilor agricole, fapt care se răsfrângea asupra recoltei. În urma unui seminar a auzit despre prelucrarea pământului cu noile tehnologii fără a întoarce brazda. A încercat și a avut un rezultat bun. Efectele benefice nu au întârziat să apară micșorându-se cheltuielile pentru combustibil și cel mai important este că structura solului s-a schimbat și gradul de umiditate al terenurilor s-a păstrat. Igor Tcaci spune că „Agricultura aduce în fiecare zi surprize fermierului, prin urmare, fiecare pas trebuie să fie făcut cu chibzuință și strategie”.

IMG_0696
Câmp de orz cultiavt cu tehnologii No-till

Menționez că domnul Tcaci cultivă pe terenurile sale mai multe culturi printre care sfeclă, porumb, orz, floarea soarelui, soia etc. Totodată acesta se mândrește și cu livada sa de meri, care a intrat în rod cu doi ani mai devreme decât anunță standardele pomicole, deoarece puieții sunt din copaci sălbatici, altoiți.

Cu siguranță se poate de afirmat că câmpurile agricultorului sunt lucrate cu multă dragoste și străduință. Mi-a plăcut că acesta se gândește la viitor și este într-o continuă dezvoltare, merge la diferite seminare și instruiri. Investește în tehnologii noi și în oameni. Ne-a mărturisit că acum lucrează la proiectul unei școli  pentru fermieri și esențial începe să aplice și principiile agriculturii ecologice, prima cultură ecologică din câmpurile sale va fi floarea soarelui.  Cred eu că Moldova are nevoie de agricultori cu viziune care se gândesc la durabilitate și la economisirea banilor.

IMG_0807
D. Kiktenko discută cu jurnaliștii despre iazrurile anti-erozionale, acestea se văd în spate

După ce ne-am plimbat prin lanuri și i-am urat succese și roadă bună am pornit spre cel de-al doilea fermier – domnul Nikolai Kiktenko. Acesta este stabilit în Rediul de Sus, Fălești. Domnul Kiktenko a investit în iazuri anti-erozionale pentru acumularea apei pluviale. Istoria dumnealui este impresionantă prin faptul că prin dăruire și muncă practic a înființat un sat întreg.

Fermierul a reabilitat câteva iazuri din marginea satului pentru a avea unde să strângă apa. Șiragul mic de iazuri se întinde pe o pantă un pic accidentată și toată apa de ploaie este colectată printr-un canal care se varsă în micile lacuri. De aici, o pompă are grijă să ducă apa spre plantația de nuci, iar o țeavă mică umple în răstimpuri un jgheab destinat adăpării vacilor satului. Unul dintre lacuri este menit comunității – 150 de locuitori ai Rediului care până acum nu au avut un iaz al lor.

IMG_0826
Plantația de nuci irigată cu apa pompată din iazurile anti-erozionale

 

Totodată, fermierul prelucrează câmpurile agricole cu tehnologia No-till și Mini-till de minim 15 ani, „de când în țară nici nu se vorbea despre așa ceva”, menționează acesta. În plus acesta susține că orice activitate trebuie să aibă orientare socială.

Ambii fermieri – și Igor Tcaci, și Nicolai Kiktenco -, și-au rambursat o parte a investiției efectuate – de până la 20 mii dolari -, prin intermediul proiectului MAC-P, componenta „Managementul Durabil al Terenurilor”.

P.S. am avut ocazia să-i vizitez pe acești fermieri în cadrul unei vizite de studiu organizate pentru jurnaliști și bloggeri.