Aici găsim cărți gratuite

Salutare,

Ideea de a scrie această postare este foarte veche, iar pe internet deja sunt mai multe posibilități de a găsi liste cu site-uri cu cărți gratuite. Dar, totuși eu știu câteva pe care nu le-am regăsit acolo și vroiam să le scriu aici pentru mine și voi.

Inițial explic că eu citesc cărți în trei limbi: română, rusă și engleză, respectiv voi indica câte trei platforme pentru fiecare limbă.

În limba română găsim cărți aici:

  • http://www.cartipdf.net/ un site recent deschis, dar deja cu o bibliotecă impresionantă, găsești câte ceva din toate – beletristică, afaceri, dragoste… În plus ai posibilitatea să anunți pe administratori ce cărți ai nevoie și ei o postează. Cărțile se pot descărca în pdf.
  • http://cartibunegratis.blogspot.md/ – un alt site care ne bucură cu cărți gratis și cu posibilitatea de le descărca. Am citit câte ceva de aici și calitatea cărților postate e bună. În plus administratorii postează cărțile care nu au drepturi de autor, ceea ce e foarte bine și legal.
  • https://torrentsmd.com este arhicunoscutul torrents unde găsim și cărți, pe lângă filme, programe și alte chestii utile. Doar că spre deosebire de primele două aici trebuie să fii înregistrat.

Pentru cărți în limba rusă:

  • http://loveread.ec/ este site-ul pe care îl accesez cel mai des, îmi place sistemul de căutare și faptul că utilizatorii sunt activi, astfel pot afla alte păreri despre carte. Singura problemă, pentru unii, este că nu poți descărca cărțile. Dar au un fond de carte buni, unii autori contemporani i-am găsit cu ușurință aici.
  • http://knigomania.org/  un fond de carte bun, posibilitatea de a descărca cărțile și oportunitatea de a contribuiți cu cărți – este o pagină specială pentru acest lucru. Site-ul e simplu în utilizare, cărțile bine diferențiate după gen.
  • http://rubooks.org/ util, cu o interfață simplistă, fond de carte bun. O plăcere să citești aici cărți.

Desigur că ele sunt mai multe, dar astea trei le folosesc și mi-au plăcut.

Pentru limba engleză:

Am început de curând să cochetez cu cărțile în engleză, dar mândria de a citi unele cărți în original îmi atinge orgoliul așa că, cu ajutorul dicționarului, citesc cărți și în engleza.

  • http://gen.lib.rus.ec/ acesta e de bază, mi l-a recomandat o altă cititoare înrăită și mă bucur mult. Am găsit multe cărți bune, le-am descărcat, o parte le-am și citit. Ai posibilitatea să le descarci în câteva formate epub, pdf și mobi.
  • https://librivox.org/ al doilea ca preferință, aici ai posibilitatea să citești online, dar și să audiezi. În plus pentru cei care cunosc foarte bine engleza și au o dicție bună, pot deveni și voluntari. Au un fond de cărți minunat, care pot  fi descărcate. Pentru informație aici sunt postate cărțile scrise până în 1950, în conformitatea cu legea drepturilor de autor din SUA.
  • http://www.readanybook.com/ e bun, nu am cochetat prea mult cu el, dar mi-a plăcut. Aici poți sădescarci cărți în câteva formate, e simplu în utilizare și cu un fond de carte bun.

Sper că informația vă este utilă. Totuși, vă  anunț că simpla căutare pe google nu este de neglijat, mai ales că avem și Google books, unde de asemenea sunt și cărți. Cineva m-a rugat să mă expun și vizavi de https://www.scribd.com/ – este un site unde găsim și cărți gratuite, dar pentru a avea acces la ele pe lângă deținerea unui cont trebuie și noi să venim cu careva materiale utile, de exemplu: teze de licență, de an, referate, esee ș.a.

Spor la citit și dacă cunoașteți vreun site bun, atunci îl puteți lăsa în comentarii.

 

 

 

Recenzie: De veghe în lanul de secară de J.D. Salinger

de-veghe-in-lanul-de-secara_22779_1_1342441576Un roman l-aș numi eu controversat, dar în același timp cred că și acum este actual, căci tineri ca Holden Caulfield sunt și vor fi.

Scris la persoana întâi, autorul ne descrie câteva zile din viața adolescentului de 16 ani Holden Caulfield.

Un început bizar și interesant în același timp, dar am înțeles care este logica derulării evenimentelor abia la sfârșit. (aici vă las și eu un pic în ceață)

Eroul și povestitorul nostru  este un adolescent libertin, poate rebel care se află într-o criză de personalitate cred eu, sau o depresie mai profundă care durează de ceva timp dar de care nimeni nu  s-a preocupat în mod serios. Din acest considerent Holden, are o viziune asupra vieții și a oamenilor mai diferită, pesimistă și un pic distrugătoare.

Considerându-se un observator fin al realității, el nu poate înțelege de ce unii oameni sunt așa iar alții altfel. Multe lucruri îi par false, și ar preferă de cele mai multe ori el însuși să-și creieze o impresie decât să i-o creeze cineva.

Este un introvert, preferă singurătatea, dar în același timp uneori își dorește compania cuiva.

În plus cum afirmă și el, este un mincinos, poate uneori care minte prea mult. Căci ajunge ca uneori să creadă ceea ce spune, chiar dacă știe că minte. Iar uneori  regretă că a mințit dar oricum continuă să o facă.

Romanul se începe atunci când Holden stând singur, departe de ceilalți privește un meci de fotbal căruia nu-i vede importanța și explică motivele de care nu a mers să-l privească împreună cu școala. Enumerând motivele aflăm că a fost exmatriculat de la Pency, școala pe care o frecventează. Subiect care nu-i aduce tristețe sau îngrijorare, este ceva pe care îl  acceptă cu ușurință, singur neconsiderând o mare pierdere că a fost exmatriculat.

Se presupunea că ar fi trebuit să plece din școală miercuri, împreună cu toți colegii pentru vacanța de Crăciun, după care nu mai trebuia să se întoarcă la școală. Dar, acesta o părăsește  mai devreme după un acces de furie și nervozitate în care se bate cu colegul său de cameră din pricina unei prietene Jane, pe care o place, dar singur nu conștientizează acest fapt. După ce primește câțiva pumni, acesta i-a o hotărâre subită să nu mai aștepte până miercuri și să plece de azi la New York, orașul unde locuiește.  Holden a decis să stea câteva zile la un hotel.  Acasă se gândește să ajungă miercuri ca și ceilalți colegi, timp în care părinții probabil ar afla despre exmatricularea sa și vor fi mai calmi.

Apoi, se încep peripețiile eroului nostru la New York, orașul care nu doarme nicidată. Aceste câteva zile sunt pline de amintiri și gânduri grele despre viața și concepții de viață . Timp în care se observă neputința sa, tristețea dar și excesele pe care le are.

Fiind un tânăr care nu prea și-a legat prietenii, când este trist ar dori să comunice cu cineva dar nu prea are cu cine. Totuși găsește câteva persoane cu care se vede, un fost coleg de la o școală, Sally fata de care nu-i place dar e frumoasă și căreia i-a propus chiar să fugă cu el, și el singur afirmă că în timp ce-i făcea declarația dată, el chiar credea că ar putea pleca cu ea. În același timp acesta intră în discuție cu oricine, roagă chelnerii să trimită diverse mesaje unor oameni chiar de crede că acestea la sigur nu vor ajunge la destinatar.

Un personaj semnificativ în viața lui este Alli, fratele care a murit dar care pentru Holden întruchipează un ideal, căci nimeni din cei vii nu se poate ridica la așteptările acestuia. Toți îl dezamăgesc, toți au cusururi. Singurele persoane care până ce nu l-au dezamăgit este Jane și sora sa, Phoebe.

Holden este un personaj complex, care uneori singur nu știe ce își dorește. Zilele în care a fost singur îi arată tristețea și singurătatea lui, este un timp gol pe care îl umple cu amintiri, cu un fost coleg,cu Sally și cu o prostituată.

Este mereu în căutare, în încercarea de a comunica cu cineva, discută cu taximetriștii întrebându-i ce fac rațeluntitlede iarna, iar aceia nu-i înțeleg preocuparea și el iar se închide în sine fiind un neînțeles.

Își amintește detalii uneori nesemnificative despre oamenii care nu i-au fost prieteni dar de care îi este dor.

Nu are aspirații prea mari privind viitorul său ar prefera să trăiască într-o colibă undeva la marginea unei păduri ca să fie soare, dar totuși nu prea poate înțelege de ce unii se sinchisesc de clasa lor socială și face observații referitor la geamantanele unui coleg de cameră care erau de alea ieftine, la pălăria unui domn sau la geamantanele călugărițelor de care i se face milă.

Este un neînțeles de el, dar se găsesc oameni care vor să-l ajute cum ar fi profesorul Spencer și Antolini.

Un alt aspect pe care eu l-am observat e că în ciuda faptului că nimeni nu-l înțelege în opinia sa, nici el nu prea înțelge pe alții. Singura lui autocritică este că e un laș și un mincinos, dar nu se observă că el și-ar da stăruința să se împrietenească cu cineva. Într-o oarecare măsură lui Holden îi este comod să fie un introvertit și să nu fie prea băgat în seamă, dar în același timp are perioade când are nevoie să comunice cu cineva, să fie înțeles.

Până la urmă cea care l-a ajutat mai mult este Phoebe care l-a făcu să renunțe la ideea nebunească de a pleca de acasă și acesta povestește ca și cum cartea unui psihaanalist.

Nu știu cât de realistic este romanul dar nu știu cum o persoană de 16 ani a putut să se cazeze la un hotel fără să prezinte vreun document, în plus un alt lucru contrar este faptul că în unele localuri nu-l serveau cu alcool deoarece era minor, în altele îl serveau. Pentru vârsta lui putem afirma că știa cam prea multe localuri din New York, chiar de se spune că l-ar fi luat fratesu cu el, nu-mi prea pare verosimil. La modul real câți dintre frații mai mari ar târâi după ei pe un frate mai mic prin cluburi.

În cele ale scrisului, limbajul este cam infect, unele repetiții prea dese și unele momente în care personajul este singur contrariat de ceea ce face.

Nu-l recomand ca fiind un roman bun sau rău, las la discreția fiecăruia, dar mi-ar plăcea să discut pe marginea lui.

Lecturi inspirate tuturor.

Recenzie: Chemarea îngerului de Guillaume Musso

Chemarea-ingerului1 (1)

„Cei mai frumoși ani ai unei vieți sunt cei pe care nu i-ai trăit încă…” jurnalul lui Alice (Chemarea îngerului de Guillaume Musso)

O carte pe care o recomand cu drag, de ce? Simplu că mi-a plăcut și posibil și vouă să vă placă.

Ca și în orice roman tipic aici este un el și o ea. Acești doi oameni frumoși care nu se cunoșteau anterior se ciocnesc într-un aeroport din New York, orașul care nu doarme niciodată (fapt confirmat și în carte). Sigur că primul fior al dragostei a fostul unul „tipic”. Ambii și-au făcut o părere înălțătoare despre celălat: o tâmpită și un imbecil 😀

În urma ciocnirii aceștia fac schimb de telefoane , iar acest fapt îi va lega și îi va ajuta să se regăsească printr-o cunoștință comună, Alice.

Jonathan este un chief bucătar, care la un moment dat a ajuns la apogeul carierei sale dar totul s-a destrămat deoarece s-a simțit trădat de propria soție și de unul dintre cei mai buni prieteni. În prezent, împreună cu cumnatul său au un mic restaurant și își duce viața liniștit în San Francisco fiind convins că viața de bucătar șef și toată viața de lux pe care o dusese este doar un trecut, deoarece a pierdut totul odată cu soția sa, Francesca.  Aici, mărturisesc că ăștia chiar se iubeau mult dar câteva întâmplări nefericite i-a despărțit, dar e bine știut că tot răul spre bine duce, sau măcar mereu sperăm că așa este.

Madeline, o domnișoară care se pregătește de nuntă cu logodnicul său Raphael, deține o florărie în Paris și se pare că e tânără că se bucură de viață și nu are nimic de ascuns. Dar, trecutul o macină și ea încearcă să-l accepte și să trăiască liniștit departe de calamități.

Astfel, ăștia doi și-au încurcat telefoanele și s-au trezit fiecare cu un alt telefon. De aici ei devin obsedați unul de altul și încep să-și rezolve probleme comune într-un fel.

Iar, Alice e fata care îi leagă și care la un moment dat i-a redat viața unuia și mai nu i-a răpit-o altuia. Este acel puzzle care îi va lega și le va consolida firava legătură care a apărut între ei.

În rest despre cum Johnatan ajunge la Paris, iar Madleine la San Francisco, despre tecutul ei polițienesc și misterul care i-a distrus căsnicia lui Johnatan,vă las să descoperiți singuri. Sper că v-am intrigat și nu v-am dat prea multe detalii.

Este o carte în trei părți, bine structurată și care (cel puțin pe mine) te ține cu sufletul la gură. Autorul combină cu succes elemente de roman cu cele de thriller, te ține în suspans și sunt momente și legături la care chiar nu te-ai gândit, orice dar nu numai așa. Cred că ăsta chiar e un punct forte care îi dă cărții câteva puncte în plus. Îmi plac personajele, caracterele, comportamentul, atitudinea au un ceva al lor care te fac să-i placi. E interesant cum acesta se joacă cu personajele, timpul și locul, căci romanul e scris din perspectiva ei și a lui, până ce aceștia se întâlnesc. E interesant firul și cum aceștia descoperă câte o mică parte a unui puzzle mai mare.

Sunt redate diferite tipaje de oameni, iar din fiecare autorul a scos ce e mai bun. Relațiile dintre tată-fiu, colegi, soți, prieteni… sunt redate colorat și frumos au un farmec aparte fiecare. Fiecare soartă a eroului este prezentată prin prisma unor decizii, a unor fărâme de trecut și de relațiile pe care le-a avut personajul cu oamenii pe care i-a întâlnit.

Un punct aparte este lăsat pentru recunoștință și respectul pe care îl au oamenii pentru cei care la un moment dat le-a dat o șansă sau i-a ajutat.

Iar un moment special îl consider relația dintre Jonathan  și fiul său Charly și anume momentul când acesta explică că „spre deosebire de relațiile de cuplu, cele dintre părinți și copii durează toată viața.  […]Tu nu trebuie să alegi între noi: mama ta va fi mereu mama ta și eu voi fi mereu tatăl tău. Suntem amândoi responsabili de educația ta și vom fi alături de tine în momentele fericite din viața ta, ca și la greu.”

Până la urmă mă asociez aprecierii date de  Tera Femina „Imposibil să nu te prindă: Chemarea îngerului este fără îndoială unul dintre cele mai bune romane ale lui Musso”. Dacă e imposibil sau nu, cred că va descoperi fiecare.

Lectură plăcute și inspirate

 

 

Abilități de comunicare de Allan Pease și Barbara Pease

abilitati_de_comunicare_coperta1

Dezvoltarea personală este o preocupare modernă a tuturor, în special a tinerilor. Astfel, crește și tendința citirii cărților de acest gen,de dezvoltare personală și psihologie. Astfel, în tendița de perfecționare  citesc  și eu  astfel de cărți, mai rar, dar le citesc.

Răsfoind prin cărțile pe care le am, am dat de Abilități de comunicare de Allan Pease și Barbara Pease. Am început să o citesc cu scepticism, dar treptat cartea a început să-mi placă. Și mi-a trebuit doar două ore ca să o termin. O carte minunată care e necesară în biblioteca personală multora dintre noi.

Este o carte care oferă sfaturi aparent pe care toți le știm, dar nu le facem. Astfel, Allan Pease explică importanța comunicării în viața cotidiană, relațiile dintre prieteni, viața profesională.

Cartea reprezintă un fel de ghid cum să te faci plăcut în societate și arată că în fond celorlalți oameni le este în cot de toți cu excepția lor. În acest sens acesta dă un șir de sfaturi cum să interacționezi cu necunoscuții și cum să întreții o discuție. Plus autorul vine cu o serie de situații și modele de comportament.

Cartea este utilă cititorilor de diverse vârste, căci omul totuși este un animal social și are nevoie mereu de comunicare.

Este esențial că cu ajutorul cărții date poți să te înveți să comunici mai ușor și să devii mai convingător, mai plăcut de ceilalți. Căci aici poți găsi cum să reacționezi adecvat la o critică, cum să-ți susții propriul punct de vedere și cum să mulțumești. Aparent toți știm cum să facem acest lucru, dar foarte puțini o facem în așa mod în care să nu supărăm pe ceilalți.

În același timp dacă ești un tânăr om de afaceri sau pur și simplu în căutarea unui job, autorul vine cu o serie de regului cum ar trebui să te comporți la o întâlnire de afaceri și la un interviu de angajare. Acestea sunt reguli simple care oferă un plus de siguranță candidaturii dumneavoastră.

Iar un capitol îi este dedicat zâmbetului, acestui simplu gest care îți poate aduce mulți prieteni dar și o satisfacție personală. Căci tot mai mulți îmbracă pe chip o expresie de încruntare sau iritare, ceea ce aduce negativism atât în propria viață cât și a celor cu care intercaționăm.

Ideea cărții s-ar rezuma la faptul că în ciuda faptului că noi am fost crescuți urmând un aumit exemplu impus de familie, prieteni și mass-media, acum noi înșine ne putem forma obiceiuri și gesturi care ne vor aduce prieteni și relații frumoase în societate.

Mie mi-a plăcut mult, este o carte ușoară și utilă. L-am putea numi un ghid ce este necesar tuturor, căci dacă toți ar urma sfaturile din carte vom avea o societate mult mai fericită.

O recomand cu drag, tuturor persoanelor și celora care au o mulțime de prieteni dar celora care ar vrea să-și facă prieteni. De fapt o recomand tuturor celora care vor să citească o carte care le poate schimba viața.